RSS

Avioane de hartie. Paper plans.

21 iul.

Crescuse in inima Parisului, intr-una din cladirile bunicului, fost ziarist. Canta la pian, citea Dostoievski si iubea ceaiul de scortisoara. Avea 21 de ani cand a decis sa plece in Berlin. Mandrolin isi arunca haine in valiza rosie, isi puse palaria in cap si se indrepta serios spre usa. Se simtea cumva trist si asta se putea vedea cu ochiul liber. Deodata, s-a oprit cu jumatate de metru inainte sa ajunga la usa. S-a intors. S-a asezat la birou, a luat o parte din teancul de ziare care zaceau langa biblioteca, si a inceput sa citeasca cu pofta o parte din articolele bunicului sau. Ultimul articol era scris cu un an in urma. Era despre o fata, care a crescut la casa de copii. ‘Amalia Serito, 21 de ani, pasionata de avioane, colectionara de hartii colorate, vrea sa-si doneze colectia …’

S-a oprit din citit, a ridicat capul si a aruncat o privire sfidatoare pe fereastra. Timp de cateva minute, a incercat sa isi imagineze cum arata Amalia. Cum arata fata pasionata de avioane? Are ochii albastrii? Sigur ca da! Cerul ii este prieten! Si-a lasat privirea spre propozitia din ziar despre aceasta si a recitit-o de cateva ori, incercand de fiecare data sa mai puna cateceva la portretul pe care i-l facea.

‘Vreau sa o cunosc’, isi repeta obsedant in cap. Mainile ii transpirasera, iar cerneala ziarului ii manji mainile tremurande. ‘Vreau sa o cunosc!’. Lua telefonul si suna la redactia ziarului. O voce de barbat in varsta ii raspunse.El reusi sa ingane:’Sunt Mandrolin.Vreau sa o cunosc pe Amalia Seiro, pasionata de avioane, colectionara de hartii colorate”

Vocea de la celalalt capat al firului se facu auzita: ‘Hai dom’le ca esti nebun!’, urmata de o portie zdravana de ras. ‘Dar…dar…vreau!’ spuse Mandrolin. ‘Vreau sa stiu daca are ochii albastrii!’. Nimic nu se mai auzi in schimb in telefon.Barbatul de la ziar inchise, amuzat. S-a ridicat nervos de la birou, si-a aprins o tigara, a pus un pahar de vin si s-a asezat pe jos langa fereastra.’Trebuie s-o cunosc! Vreau sa stiu cum arata o fata pasionata de avioane! Trebuie! Dar cum?’, se gandea in timp ce tragea cu sete din tigara.

Reciti mai atent articolul. In subsolul paginii, era o adresa ‘Cine vrea sa ii doneze bani sau avioane pentru colectie, o poate gasi pe strada Van Gogh, 45…’

A fugit pana acolo. Avea la el doar o sticla de vin rosu si un avion mare, din hartie colorata. A gasit cladirea.Inima ii zdruncina pieptul. Emotiile erau violente. De sub palarie, broboane de transpiratie ii inundau barbia, tamplele.Era o casa mica, cu acoperis rosu. Pe placuta de la intrare scria: ’Amalia, colectionara’. Intra in curte . Geamul casei era deschis….

Se opri. Desfacu avionul de hartie, scoase un creion din buzunarul de la piept si scrise: ‘Vino afara.’ Facu avionul la loc si-l lasa sa zboara in casa Amaliei, prin fereastra deschisa. S-a pozitionat drept, in fara usii astepand-o. Ochii ii erau mari, respiratia grea, mainile ii strangeau nervos partea de jos a sacoului

Usa casei s-a deschis timid. Din spatele ei aparu Amalia, 21 de ani, pasionata de avioane, colectionara de hartii colorate. Avea ochii verzi si parul roscat. Era slabuta si zambitoare. S-a uitat la el si i-a vazut lacrimile. S-a aplecat si cu maneca rochitei i-a sters o lacrima.’Te cunosc din poze.Bunicul tau era ziarist. Mi-a zis ca are un nepot tare bun si ca ar vrea sa ne indragostim’

El a ridicat privirea incercand sa zambeasca. Nu reusea sa spuna nimic. Se intreba intr-una ce cauta aici si cine e fata asta…Ea, se uita la el cu ochii mari, mirata. Deodata, vocea lui de auzi: ‘Nu stiu cine esti. N-ai ochii albastrii…’

Lasa sticla pe caldaramul curtii si fugi.Palaria ii cazu, se apleca dupa ea. Se opri brusc.Se mai uita inca o data la ea si spuse:’ Daca vrei sa te iubesc astept sa arunci 10.000 de avioane de hartie colorata din turnul Eiffel si voi fi al tau’. Peste cinci zile, postasul suna la usa. II aduse presa, ca in fiecare dimineata. ‘ AMALIA A UMPLUT PARISUL DE AVIOANE.10.000 DE AVIOANE DE HARTIE AU FOST ARUNCATE DIN TURN.GESTUL  A FOST APLAUDAT DE MII DE TRECATORI”

In aceasta dimineata, insa, in afara de ziare, mai avea si o scrisoare. Era de la Amalia. A deschis-o repede, cu mainile tremurande. A scos scrisoarea din plic : ‘Am plecat la Berlin. Amalia’

OK Linoftea

*Textul e scris impreuna cu Fidias.

Reclame
 
2 comentarii

Scris de pe iulie 21, 2010 în cumva, muzica

 

2 răspunsuri la „Avioane de hartie. Paper plans.

  1. crzv

    august 11, 2010 at 18:51

    :X

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: